30

  

 A mai trecut o zi, un an,un deceniu si uite ca am ajuns si depasit varsta de 30 de ani,ieri am schimbat prefixul.A fost o zi frumoasa, petrecuta in familie (cele mai frumoase momente pentru mine sunt cele din familie) am primit zeci de felicitari si urari,cadouri si ganduri bune.Am pasit spre o etapa a oamenilor maturi si responsabili, pentru ca la 30 ani nu-ti mai permiti sa te comporti ca la 20,trebuie sa-ti cladesti o familie,o cariera,o reputatie,un anumit statut,in functie de cerintele,principiile si standardele de viata ale fiecaruia.Oricum, consier ca cea mai mare realizare a unui om este familia,pe care eu deja o am si sunt foarte mandru si bucuros de acest lucru.Familia niciodata nu te jigneste,nu-ti vrea raul,intotdeauna te asteapta nerabdatoare acasa,lucruri pe care nimeni in lumea asta nu le face pentru tine.

   La multi ani!

Masina,moft sau necesitate?

   

In zilele si in vremurile care le traim nu mai sunt necesare doar mancarea si acoperisul de deasupra capului ca sa ai o viata cat de cat buna.In trecut da,era valabila treaba cu casa,ceva animale,pamant ca sa-ti asiguri mancarea si cam atat era suficient pentru a supravietui.Acum cum poti sa traiesti fara telefon mobil,internet laptop sau PC,blugi ,masina,facebook etc.; aceste lucruri fac parte din viata noastra cotidiana,au prins radacini adanci si cu greu le poti indeparta.

   De fapt,voiam sa ajung la masina, este un lux,un moft sau o necesitate in zilele noastre? Din punctul meu de vedere este o necesitate si voi argumenta de ce.

   Sa zicem ca ai copil mic si la 1 noaptea se trezeste cu febra 39 grade,ragusit si aproape fara respiratie (am patit-o de doua ori) ce faci atunci; te imbraci rapid ,te urci in masina si in cateva minute esti la spital.

   Sau ai ceva de carat din apartament si vrei sa duci la tara,sau ai de adus ceva mai voluminos,mai greu de la tara,atunci daca nu ai masina apelezi la prieteni care au, insa acestia posibil sa nu fie disponibili atunci sau pur si simplu nu iti imprumuta masina (pe principiul : masina si femeia nu se dau,decat de tot).

   Alta situatie mai poate fi atunci cand trebuie sa pleci in concediu cu bagaje,cu copil,cu catel,cu purcel etc. si mersul cu trenul sau cu maxi-taxi nu-i tocmai placut,e incomod,copilul plange,bagajele-s multe.

   Deci iata doar trei situatii care demonstreaza ca masina este un lucru mai mult decat necesar,daca ne referim in special la familiile cu copii.

   Cu siguranta sunt si familii cu copii care n-au masina si se descurca destul de bine,dar cu siguranta nu le-ar displace o masina personala,iar in zilele noastre cu putin efort gasesti masini bune si ieftine,ma refer la cele second-hand.

    Pentru mine masina este indispensabila,nu cred sa fie vreo zi sa nu fac cativa km; si eu nu ma plimb doar  sa ard benzina degeaba cu fac pustanii prin oras.

   P.S. As aprecia foarte mult daca fiecare ce citeste aceasta postare si-ar spune parerea printr-un comment!

Hai la mare si/sau la munte

    

Lunile iulie si august sunt rezervate de regula pentru concedii,pentru mare si pentru munte.Cei mai multi romani isi iau concediu in aceasta perioada pentru a merge pe litoral sa se bronzeze si sa se balaceasca in apa marii,o parte pleaca la munte sa se relaxeze la umbra sau la soarele mai putin arzator,cativa petrec concediul si la mare si la munte, insa cea mai mare parte nu au parte de concediu.Acest lucru se intampla de cele mai multe ori datorita lipsei banilor,dar si neglijenta,atitudinea,gradul de cultura si civilizatie isi spun cuvantul.Strainii au alta mentalitate,pentru ei concediul din luna august e "lege",cu alte cuvinte tin la calitatea vietii si au mare dreptate in acest sens.Noua romanilor ne place sa zicem ca e greu,ca abia avem bani de mancare si datorii,ca bine ca avem un servici acolo platit cat de cat,de concediu ne arde noua si tot felul de pretexte care mai tarziu,odata cu trecerea anilor sunt convins ca vom regreta.Este adevarat e greu in Romania,banii sunt putini,insa pe litoral am intalnit tot felul de oameni simpli,cu salarii modeste care veneau pentru 3-4 zile la mare sau la munte cu familia.Zilele astea de concediu,multe sau putine,sunt unice,memorabile,ai ocazia sa stai 24/24 cu familia ta,sa-ti vezi copilul cat de fericit e in apa marii.Cum poti sa ratezi asa ceva? Toti banii din lume nu-ti pot aduce fericirea familiei tale atunci cand suntem impreuna in concediu.

 Timpul petrecut alaturi de familia ta este nepretuit!

   

La multi ani 2012!

 Mai sunt cateva ore si anul acesta se incheie,cu bune cu rele,asa cum a fost el,gata,s-a terminat și vine altul,2012,poate mai bun,poate mai rau,nu se stie,atat sa stim ca trebuie sa fim optimisti si toate ni se vor parea mai usor de realizat.Multi au tras linie la sfarsit de an,altii incantati,altii dezamagiti insa toti pornesc in anul nou cu speranta de mai bine.Asa si trebuie.Lasam in urma trecutul,traim prezentul si ne cladim frumos viitorul!
   Personal spun ca pentru mine anul 2011 a fost unul minunat dintr-un singur punct de vedere,am o familie perfecta,care ma iubeste,ma sprijina si e alaturi de mine,iar eu la randul meu nu-i pot raspunde altfel decat in acelasi mod.
   Pentru 2012 ne dorim sanatate,optimism,intelegere,unitate,dragoste si armonie in familia noastra și restul vine de la sine!
   La multi ani dragi cititori ai acestui blog,sa va inmultiti,sa ma cititi in continuare,sa ma criticati,laudati,dupa caz!!
   La multi ani 2012!
   Happy new year!!

Framantari de tatic

 

De un an si trei luni sunt tata si asta nu poate decat sa ma bucure,sa-mi faca viata mai frumoasa si sa ma faca fericit si implinit.Insa cateodata in framantarile mele interioare isi face aparitia intrebarea daca sunt eu destul de bun pentru copilul meu?Si stau si meditez si pun in balanta si fac observatii etc. si tot nu ajung la nici o concluzie.Citesc,ma documentez despre cresterea copiilor,urmaresc bloguri de profil (http://www.nobine.ro,www.jurnaldetata.ro/) si cu toate astea nu stiu daca al meu copil e multumit de mine,de felul cum il educ,cum il cresc,cum ma implic in dezvoltarea si educatia lui.Recunosc,fata de Andreea,sotia mea, eu sunt o fire mai autoritara,mai critica,cateodata fara rabdare destula.Ea este calma,toleranta,intelegatoare,aceste calitati nu fac decat sa consolideze si mai tare relatia mama-copil.Poate asa e normal,natural,insa cateodata as vrea sa fiu si eu asa,sa-mi fac copilul fericit zi de zi,sa nu-l cert,sa-l las sa faca ce vrea ca sa fie mereu vesel.Citind cele doua bloguri amintite mai sus nu pot sa nu observ armonia si bucuria din cele doua familii,parca sunt fara greutati,fara stres si fara griji, si ce m-a impresionat cel mai tare este faptul ca acele bloguri sunt scrise de doi tatici.Deci si ca barbat te poti descurca de minune cu micutul tau copil,chiar cu 2 sau 3 copii,nu neg asta,pentru ca si eu consider ca m-am descurcat cu al meu,insa nemultumirea mea este ca deacuma el creste,face nazbatii,obraznicii,specifice varstei,iar eu am remuscari cateodata ca ii zic de prea multe ori pe zi "nu fa aia",cand e prea incapatanat ridic putin tonul si stau si ma intreb daca procedez corect,daca asta nu raceste relatia tata-copil.

   Imi place sa ma implic direct in dezvoltarea si educatia unui copil,nu e un stres pentru mine acest lucru,o zic la modul cel mai sincer.Am tot respectul pentru tinerele familii care au curaj sa faca 2-3 copii,care nu se plang mereu (specific romanului),care pun mai presus de toate familia si nu vad ca un impediment in viata familiala lipsa bunurilor materiale.Majoritatea tinerilor de la noi nu vor copii pe motiv ca nu sunt bani,nu este stabilitate,nu au casa lor etc,insa exista solutii pentru toate,intelegere si armonie in familie sa fie.Banii,daca esti om harnic si cu capul pe umeri ii poti face,stabilitatea de orice natura ti-o creezi singur prin seriozitate,perseverenta si ratiune,iar in privinta unei locuinte (aici e problema cea mai mare a tinerilor),uitati-va la americani,ei stau o viata in chirie si nu au nici un fel de probleme.

  Ca sa concluzionez intr-un mod cat se poate de simplu,pot sa zic ca mie imi plac foarte mult copii,ma bucura nespus cand ii vad veseli,sanatosi,foarte interesati de unele lucruri care pentru noi sunt banale,imi doresc o familie unita,mereu tanara,vesela si armonioasa;vreau ca scumpul meu copilas (copii in viitor) sa fie mandru de tatal lui pentru ca eu mereu voi fi mandru de el si-l voi sprijini si ajuta in orice imprejurare.