marți, 28 februarie 2012

Atitudinea e totul


 Care din noi nu vrem a fi bogati,prosperi,iubiti,sa ne permitem aproape orice,calatorii,masini,case etc? Cred ca toti visam la asa ceva,voluntar sau involuntar,imaginatia noastra fuge cateodata intr-o lume mai buna.Insa ce facem noi ca sa ne atingem scopurile si visele,ce e de facut in general pentru a trai mai bine,unde e cheia succesului personal? Cateodata avem impresia ca oricat ne-am zbate,tot nu reusim si de cele mai multe ori ne dam batuti,si acceptam ca asa ne e scris,punem mainile in san si ne traim saracia mai mult sau mai putin accentuata. Dupa cum exista oameni bogati si oameni saraci,tot asa exista si tari bogate si tari sarace.Este falsa ideea ca vechimea unei tari sau varsta unui om este direct proportionala cu bogatia materiala. Un exemplu in acest sens pot fi tari precum India sau Egiptul care exista de mii de ani insa si in ziua de azi sunt foarte sarace.La polul opus sunt tari precum Noua Zeelanda sau Australia,care in urma cu 150 erau necunoscute,iar azi sunt bogate si prospere.Diferenta intre tarile bogate si tarile sarace nu sta in resursele naturale ale acestora,putem da ca exemplu Japonia,care are un teren arid si muntos neprielnic agriculturii,nu are minereuri sau petrol si totusi este a doua putere economica mondiala.Nici macar inteligenta oamenilor nu face diferenta intre bogatie si saracie,nici rasa;si aici putem arunca un ochi in Europa Occidentala si observam cum hispanicii sau africanii (porecliti lenesii) sunt o adevarata forta productiva.Si atunci,ce face diferenta? Este vorba de atitudinea oamenilor;nu suntem saraci pentru ca tara noastra nu are resurse sau pentru ca natura e cruda cu noi,suntem saraci datorita atitudinii noastre.Ne lipseste caracterul pentru a ne comporta dupa principiile de baza ale functionarii societatii.Daca vom astepta ca Guvernul sa ne rezolve problemele,vom astepta toata viata,daca nu vom lua atitudine,daca nu ne vom respecta reciproc si daca nu vom avea niste principii de viata bine definite,atunci vom ramane saraci mereu.

Niciun comentariu: