Târguri de weekend la Iaşi

   

   A fost un weekend mohorât la Iaşi, cu ploaie, vânt, frig şi temperaturi maxime de 5-6 grade, faţă de oraşele din sudul ţării unde s-a înregistrat soare şi temperaturi de 16-17 grade. Dar nu-i nimic, va răsări soarele şi pe strada noastră, vorba cântecului. În ciuda vremii mai mult de toamnă-iarnă decât de primăvară, în oraşul celor 7 coline au avut loc două târguri pe care le-am vizitat şi nu mi-a părut rău deloc că am făcut-o. Primul ce l-am vizitat a fost târgul apicol, ajuns la cea de-a 5-a ediţie, a avut loc în parcarea laterală de la Iulius Mall, expozanţii au venit absolut din toată ţara şi nu numai, marfă a fost destulă, vizitatori şi cumpărători de asemenea. Singurul inconvenient al acestui târg a fost aerul liber, rece şi cu mult vânt şi precipitaţii în care s-a desfăşurat, dacă era într-un spaţiu acoperit era mai ok, dar per ansamblu a fost bine şi aşa. Evident, ca orice vizitator pasionat de apicultură nu am plecat cu mâna goală ci cu un afumător nou, un cleşte de scos rame şi o pungă de combustibil cu miros de lavandă.

   Pe urmă am mers câteva străzi până la Librex, târgul de carte, ce a avut loc la Sala Polivalentă, un loc foarte primitor, cald şi încărcat de cultură, artă şi foarte multe cărţi din absolut toate domeniile. Nu ştiam că există în ţara noastră o editură care are ca principal, sau unicul, obiect de activitate editarea cărţilor islamice, în care prezintă tradiţiile, cultura şi obiceiurile musulmane. L-am văzut şi pe cunoscutul actor-scriitor Ioan Gyuri Pascu reprezentatnt fiind al editurii Cartea-Daath, ce şi-a lansat cartea Viaţă, adevăr, lumină, nu am reuşit să îl fotografiez sau să-i cer un autograf, ocupat fiind cu prezentarea cărţii sale unor oameni interesaţi. Nici de la acest târg nu am plecat cu mâna goală, trei cărţi de colorat i le-am cumpărat numai lui Sebastian, deşi e cam mic pentru astfel de activităţi, văd că îi place şi este pasionat de scris şi colorat.

   În drum spre casă am oprit la o spălătorie auto şi am dat luciu bolidului roşu de 796 cmc, iar azi a plouat mai toată ziua şi o parte din luciu s-a mai dus.

    Vedeţi mai jos câteva fotografii de la cele două târguri.

  

Bravo Mihai!

  

    Astăzi am asistat pentru a doua oară după mulţi ani la susţinerea unei teze de doctorat şi mi-a plăcut ce am văzut, am rămas impresionat de faptul că în spatele unei astfel de prezentări este o muncă titanică. Cel ce a prezentat se numeşte Stavarache Mihai şi este colegul meu de la Facultatea de Agricultură Iaşi, iar prin intermediul acestui blog îi mulţumesc că m-a invitat la un astfel de eveniment, că mi-a arătat ce înseamnă o muncă de intelectual depusă de-a lungul a trei ani şi prezentată în 30 de minute. Nu oricine poate face aşa ceva, este nevoie de multă responsabilitate, muncă enormă, program încărcat, dăruire, pasiune şi dorinţa de a ajunge acolo unde nici nu visezi.

    Astăzi, Mihai, ne-a arătat că un tânăr poate face foarte multe, poate studia, cerceta, munci, fără prea multe pretenţii, fără să se plângă sau să critice sistemul românesc de învăţământ. Eu îl cunosc mai puţin decât alţii, dar totuşi mi-am dat seama că este un om muncitor, serios şi cu mari aspiraţii, un om care face multe cu oferte puţine, un învingător şi nu un învins. Ştiu foarte bine că a efectuat stagiul de doctorat în cadrul programului POSDRU, ce promite multe dar face atât de puţine, însă Mihai a făcut oarecum abstarcţie de acest lucru şi şi-a făcut treaba cu conştiinciozitate iar greutăţile întâmpinate nu le-a făcut publice şi mai mult ca sigur nu le va face.

    Pentru cineva care nu activează într-un mediu academic este incredibil de înţeles o muncă de trei ani despre o singură plantă, lucerna. Da, Mihai a studiat această plantă timp de trei ani şi a scris despre asta 225 de pagini şi o prezentare ca la carte în PowerPoint. Cum poate lucerna să fie atât de complexă, cum este posibil ca o plantă furajeră să ofere atâtea informaţii de calitate, numai Mihai ştie acum cel mai bine răspunsurile la aceste întrebări, iar pentru aceste lucruri îi transmit sincere felicitări şi mult succes în cariera didactică pe care deja a îmbrăţişat-o. Păcat că România îşi bate joc de tinerii cercetători, oferindu-le atât de puţin în schimbul la atât de multe lucruri pe care doctoranzii ca Mihai le oferă lumii întregi.

Câteva informaţii şi sugestii despre şi pentru ziua de 24 ianuarie

   Ştim cu toţii că azi 24 ianuarie, ca în fiecare an de altfel din 1859 încoace, sărbătorim formarea statului român modern prin unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

   Primii paşi către unire s-au făcut odată cu evenimentele revoluţiei de la 1848, care - deşi a fost înăbuşită - a demonstrat în mod categoric dorinţa de independenţă şi de unitate a românilor. Din păcate, neţinând cont de interesele poporului român, Imperiul Otoman şi Rusia Ţaristă au încheiat la Balta Liman (cartier în Constantinopol), în primăvara anului 1849, o convenţie valabilă şapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin acea convenţie se stabilea că domnitorii celor două ţări româneşti să fie consideraţi înalţi funcţionari ai Imperiului Otoman şi să fie numiţi direct de sultan, cu acordul puterii “protectoare” - Rusia Ţaristă. De asemenea, pentru acei şapte ani, adunările obşteşti se suspendau, locul acestora fiind luat de Consilii sau Divanuri ad-hoc, această nouă conducere fiind “aparată” prin aducerea a cate 25.000 de soldaţi în fiecare dintre ţări. Sursa.

   Ca în fiecare an în municipiul Iaşi, mai exact în Piaţa Unirii, au loc evenimente închinate Marii Uniri, ce constau în discursuri ale oficialităţilor, depuneri de coroane de flori, onoruri militare, iar la final acţiunea se încheie cu celebra horă a unirii.

   În ultimii ani, datorită tensiunilor dintre partidele politice, condiţiilor de austeritate impuse, disponibilizărilor etc., oficialităţile au cam fost huiduite la această sărbătoare, drept urmare anul acesta preşedintele ţării nu a mai participat. Nu a impresionat pe nimeni, nu i-a simţit nimeni lipsa, a avut cine-l înlocui şi treaba a mers mai departe cu mult mai puţine huiduieli.

   Ce vreau să subliniez este faptul că, ar fi bine, şi Consiliul judeţean ar fi trebuit să facă deja asta, ca pe lângă discursurile politicienilor, să poată încăpea şi cele ale unor istorici, academicieni, profesori, care sunt mult mai în temă şi mai informaţi cu privire la evenimentele petrecute pe 24 ianuarie 1859. Ar fi mai interesant şi mai constructiv pentru toată lumea să afle sau să-şi reamintească fragmente din viaţa domniei lui Alexandru Ioan Cuza, evenimente petrecute în acele vremuri etc. de la persoane care studiază istoria, pentru că am o mare îndoială că politicienii sunt capabile să ofere astfel de informaţii. Pentru că o sărbătoare o cinstim prin reamintirea evenimentelor petrecute în perioada ce a devenit sărbătoare.

   L-am auzit pe primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, cum rostea nişte texte cam pe dinafară cu ce se întâmpla în Piaţa Unirii, iar la un momentdat a luat-o serios pe arătură vorbind despre modernizarea aeroportului de la Iaşi, crearea de locuri de muncă, lipsa fondurilor şi alte lucruri ce n-aveau nici o legătură cu sărbătoarea de astăzi. Mie îmi miroase a lipsă de respect, interes, altul decât naţional, lipsă de cultură şi de respectare a valorilor şi tradiţiilor.

Teatru vulgar la Iasi

     

Mare scandal mare in orasul cultural de pe cele sapte coline, unde un profesor de istorie de la Liceul Eminescu din Iasi a venit cu elevii la teatru, asa credeau ei la inceput, sau n-au mai fost de mult la o piesa romaneasca.

   Pe scurt, profesorul s-a urcat pe scena si a zis ca el si elevii lui nu pot asista la asemena reprezentatie artistic pe motiv ca limbajul folosit in piesa este unul vulgar, drept urmare a invitat elevii sa paraseasca sala.

   Parerile sunt impartite vis-a vis de acest subiect, s-au format doua tabere,una de partea profesorului si alta de partea actorilor si a piesei in sine.Ba mai mult, un actor din piesa, Dan Aftanasiu,a criticat dur profesorul pe facebook, aducandu-i jigniri repetate lui cat si intregii mase de profesori preuniversitari.

   Recunosc,n-am fost de foarte mult timp la o piesa romaneasca de teatru, in schimb am fost de curand  la filme romanesti, in care exista intradevar limbaj oarecum vulgar, de aceea este contraindicat sa mergi la filme romanesti cu proprii copii de mana.

   Binenteles ca orice pusti aude pe strada,in tramvai sau la scoala cuvinte care incep cu “p” sau cu “f” reprezentand sexualitatea, si atunci, teoretic, n-ar fi o problema daca ar auzi asta si intro sala de teatru sau cinema cand pe scaunul de langa e mama, tata, bunica sau profesorul.Teoretic doar, ca practic nu e chiar asa.Puneti-va voi cei care sunteti parinti in situatia de a merge cu copii vostri, care sa zicem au intre 14-17 ani ( deci suficienti de mari  incat sa stie cam totul despre sex),la o piesa de teatru romaneasca si la un momendat sa incepeti a auzi cuvinte ca p**a, p***a ,c*r, f***t etc.Fata de copiii vostri, de langa voi, cum v-ati simti, parca nu tocmai bine, parca incepe sa va fie rusine si sa regretati ca ati luat si copiii la teatru.Si de ce oare, doar ei sunt mari, au auzit toate cuvintele astea in diferite contexte, au vazut destule pe internet,teoretic n-ar trebui sa fie nici o problema.Asta este parerea actorului Aftanasiu, ca trebuie sa folosim acelasi limbaj de strada,care inevitabil il auzi, si in piese de teatru, si in casa si in carti, si de fata cu profesorii,parintii sau bunicii.Adica de ce sa ne ascundem fata de copii, femei,batrani, hai sa folosim un limbaj fara perdea, ce folos sa ne ferim atunci.As propune sa se revizuiasca manualele scolare, sa introduca cuvintele mai sus mentionate ca si-asa sunt folosite destul de des.Pai nu e chiar asa domnilor artisti, sunt tare curios daca voi acasa vorbiti la fel ca pe scena, chiar pe bune filmati-va in casa cu parintii,copiii si bunicii folosind acest gen de cuvinte si expresii si apoi postati pe YouTube sa vedem si noi,publicul iubitor de arta teatrala moderna, daca nu cumva suntem demodati.Aaa, daca scria mare pe anunt “Atentie limbaj vulgar!”, atunci nu mai avea nimeni nimic de comentat,dar cum nu scria o parte din spectatori au regretat.

   Cum spuneam la inceputul articolului lumea e impartita referitor la acest “incident”, cei din generatia mai tanara sunt de accord cu actorul, iar unii trecuti de varsta tineretii au alta parere. Parere care o are si profesorul, aceea ca este inadmisibil ca intro piesa de teatru,care reprezinta un act de cultura, sa se foloseasca asemenea cuvinte si expresii de o vulgaritate mult peste medie. Dansul spunea ca nu a fost important la continutul limbajului din spectacol, iar actorul,ironic, era nedumerit cum ca cine ar fi trebuit sa-l anunte.Cum cine,artistule, voi prin afisul spectacolului scriind negru pe alb “Atentie limbaj vulgar”, dar cum pentu voi e ceva normal folosirea in orice imprejurare a acestor cuvinte anuntul nu-si avea rostul.Astept filmuletul de care vorbeam mai sus, sa demonstrati ceea ce ati avut de demonstrat.

   Voi ce parere aveti, de partea cui sunteti?