Toţi ştim, dacă nu, măcar ar trebui, că Romania
este o ţară cu un mare potenţial agricol neexploatat, iar agricultura ne-ar
scoate din criza aceasta în care mustim de ani de zile, dacă implicarea şi
bunăvoinţa autorităţilor ar fi încadrate la categoria priorităţi. Din păcate
asistăm din ce în ce mai des la lovituri sub centură aplicate agriculturii din
România şi aşa săracă şi umilită pe nedrept într-o societate lipsită de
principii benefice şi care pune cantitatea în faţa calităţii. În ţările sărace
din Africa oamenii mor de foame, iar noi
ne batem joc de producţia agricolă şi zootehnică şi o aruncăm pe câmp sau o
incinerăm pe motive puerile de neconcordanţă cu normele sanitar veterinare în
vigoare. Am văzut zilele acestea lapte aruncat pe câmp, carne de cal şi de
curcan retrasă de la comercializare şi distrusă, motivele teoretice fiind
acelea de infestare cu aflatoxină sau antibiotice, iar cele reale bazându-se cu
siguranţă pe interesul multinaţionalelor care nu se mai satură de bani mulţi
într-un timp scurt. Problema ar fi că dacă omul de rând ar gândi şi medita ceva
mai mult, ar citi păreri şi impresii, atunci situaţia ar fi alta, producţia ar
merge în continuare, iar consumul va
rămâne cel puţin constant. Însă cum noi, românii credem tot ce vedem la
televizor sau ce citim în ziare, nu ne dăm seama că de fapt ne facem rău
singuri prin astfel de refuzuri nefondate ale consumului de produse româneşti.
Presa este cea mai vinovată în această situaţie, creează panică, apoi cand
situaţia devine critică începe să o dreagă spunând că de fapt trebuie să
consumăm 25 de litri de lapte pe zi cu aflatoxină pentru a ne intoxica, sau că
în final s-a dovedit că acea carne de curcan nu are antibiotice. Dar, asta după
ce şi-a luat mălaiul pe spatele proştilor creduli ce au cumpărat ziare şi au
belit ochii cât cepele la televizor şi au băgat la creieraşe informaţiile
neprocesate şi au făcut fără ştiinţă un deserviciu agriculturii româneşti. La
fel s-a întamplat în anii din urmă cu castraveţii româneşti, găinile aviare,
ouăle, porcii şi vacile nebune, noi am crezut şi tot noi am pierdut. În loc să
avansăm pe punem singuri piedici ca să o luăm iar de la capăt.
-
Eşti prost!
-
Nu sunt prost, cum îţi permiţi?
-
Poftim 1 leu.
-
Ai dreptate, sunt prost!
Cam aşa e la noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu